Istoricul localităţii

 

Pe locul comunei de azi s-a aflat o proprietatea a mănăstirii Mărgineni, de la care a rămas toponimul Mărgineanca. Satul Colțea a aparținut mănăstirii Colțea. Satul Roșiori a fost înființat cu ocazia împroprietăririlor „însurățeilor" din 1878-1881, când s-a dat pământ tinerilor căsătoriți săraci, în special celor din Dudescu, sat aflat la sud de Dudești.

 

La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna Roșiori făcea parte din plasa Călmățuiul a județului Brăila și era formată din cătunele Roșiori și Ulmeni (o târlă de pe malul lacului Tătaru), cu o populație totală de 1559 de locuitori. În comună funcționa o biserică și o școală mixtă cu 92 de elevi.

 

La acea vreme, funcționa pe teritoriul actual al comunei, în aceeași plasă, și comuna Colțea, fondată în 1818 și formată doar din satul ei de reședință, cu 758 de locuitori; în comuna Colțea funcționau o moară cu aburi, o școală mixtă cu 25 de elevi (din care 5 fete), înființată în 1850 și o biserică ridicată în 1872 de locuitori.

 

În 1925, comunele Roșiori și Colțea făceau parte din aceeași plasă. În Anuarul Socec, comuna Roșiori apare ca formată doar din satul de reședință, cu 2015 locuitori, în vreme ce comuna Colțea avea în componență satele Colțea și Florica, având în total 1227 de locuitori.

 

În 1950, comunele au fost incluse în raionul Făurei din regiunea Galați, iar în 1968 au revenit la județul Brăila, comunea Colțea (care avea acum în componență și satul Pribeagu) fiind desființată și inclusă în comuna Roșiori.

 

Monumente istorice

 

Singurul obiectiv din comuna Roșiori inclus în lista monumentelor istorice din județul Brăila ca monument de interes local este crucea de piatră din secolul al XVIII-lea aflată pe marginea drumului dintre satele Roșiori și Tătaru. Ea este clasificată ca monument memorial sau funerar.

Înapoi